Eșantionarea este un aspect crucial al cercetării care permite cercetătorilor să colecteze date despre o populație de interes. Obiectivul principal al eșantionării este obținerea de date reprezentative pentru întreaga populație, ceea ce poate fi o provocare din cauza dimensiunii și diversității populației. Pentru a obține un eșantion reprezentativ, cercetătorii trebuie să se asigure că eșantionul este format din indivizi cu aceleași caracteristici ca și populația de interes. Acest lucru poate fi realizat prin diferite tehnici de eșantionare, cum ar fi aleatoriu, cu scop și cotă.
Un eșantion reprezentativ este format din indivizi cu aceleași caracteristici ca și populația. De exemplu, să presupunem că un cercetător știe că 55% din populația pe care intenționează să o studieze este de sex masculin, 18% sunt afro-americani, 7% sunt fără adăpost și 23% câștigă mai mult de 100.000 de euro. În acest caz, el/ea ar trebui să încerce să corespundă acestor caracteristici în eșantion pentru a reprezenta populația.
Eșantionarea aleatorie este utilizată atunci când cercetătorii nu pot corespunde caracteristicilor populației din eșantion. Randomizarea ajută la compensarea efectelor confuze prin selectarea aleatorie a cazurilor. Fig. 8. prezintă o reprezentare grafică a unei populații (oameni, evenimente, gospodării, instituții, sau altceva) care face obiectul cercetării, un cadru de eșantion (set de unități din care se va extrage un eșantion: în cazul un eșantion aleator simplu, toate unitățile din cadrul de eșantionare au șanse egale de a fi extrase și de a apărea în eșantion) și un eșantion (subsetul populației alese pentru cercetare sau anchetă).
Un eșantion părtinitor nu este nici reprezentativ, nici aleatoriu. Răspunsurile sale nu le reflectă pe cele obținute de la întreaga populație. Răspunsurile la sondaj pot suferi de diferite prejudecăți, cum ar fi prejudecățile de selecție, părtinirea de non-răspuns și prejudecățile de răspuns. Eroarea de eșantionare este întotdeauna prezentă din cauza impreciziei statistice.
Eșantionarea convenabilă este o tehnică de eșantionare non-probabilistă în care oamenii sunt aleși pentru că sunt ușor disponibili. În eșantionarea intenționată, subiecții sunt selectați pe baza unor caracteristici predeterminate. Eșantionarea voluntară și bulgăre de zăpadă sunt alte tehnici de eșantionare non probabilistice utilizate în populațiile care sunt greu accesibile. Eșantionarea cotelor este o tehnică utilizată în sondajele online în care eșantionarea se face pe baza unor criterii prestabilite. De exemplu, multe sondaje au o cotă implicită, cum ar fi satisfacția clienților.
