EN | PT | TR | RO | BG | SR
;


NEXT TOPIC

Partea 3: TIPURI DE PROIECTE DE CERCETARE CANTITATIVĂ




PROIECTE NEEXPERIMENTALE




Proiectele corelaționale sunt un instrument valoros pentru explorarea conexiunilor dintre variabile fără a le manipula. Acest tip de cercetare implică investigarea intenționată a asocierilor dintre variabile fără nicio intervenție. Scopul este stabilirea de relații care pot fi examinate în continuare prin cercetări experimentale. Cu toate acestea, este important să rețineți că modelele corelaționale au limitări, inclusiv potențialul pentru efecte a treia variabilă și o lipsă de cauzalitate. Aceste limitări sunt importante de reținut atunci când interpretăm rezultatele studiilor corelaționale (Asenahabi, 2019) .



Cercetarea prin sondaj este o metodă de colectare a datelor care oferă o descriere numerică sau cantitativă a tendințelor, atitudinilor sau opiniilor unei populații. Cercetarea presupune studierea unui eșantion de populație, pentru a generaliza rezultatele la întreaga populație. Datele sunt colectate prin chestionare sau interviuri structurate folosind studii transversale și longitudinale.

Cercetarea prin sondaj este un instrument valoros pentru a oferi o descriere numerică a tendințelor, atitudinilor sau opiniilor în cadrul unei populații. Studiind un eșantion din acea populație, cercetătorii pot efectua studii transversale sau longitudinale folosind chestionare sau interviuri structurate pentru colectarea datelor (Hu & Chang, 2017) . Scopul final este generalizarea constatărilor din eșantion la populația mai mare.

Proiectarea anchetelor implică colectarea datelor prin chestionare sau interviuri structurate. Această secțiune discută componentele cheie ale modelelor de anchetă, inclusiv tehnicile de eșantionare, proiectarea chestionarului și analiza datelor. Acesta explorează punctele forte ale modelelor de sondaj în capturarea unor cantități mari de date și oferirea de perspective asupra atitudinilor, opiniilor și comportamentelor. Limitările, cum ar fi părtinirile de răspuns și dependența de datele auto-raportate, sunt, de asemenea, abordate.

Cercetarea prin sondaj folosește chestionare bine concepute și eșantionare științifică pentru a măsura cu precizie caracteristicile unei populații. Acest lucru permite comparații precise între grupuri și oferă estimări reprezentative pentru întreaga populație. Cercetarea prin sondaj necesită tehnici de eșantionare aleatoare, cum ar fi formarea aleatorie cu cifre și proceduri de eșantionare pentru a asigura acuratețea științifică .

Cercetarea prin sondaj utilizează tehnici de eșantionare solide din punct de vedere științific și chestionare bine concepute pentru a măsura cu precizie caracteristicile unei populații, permițând estimări sigure care pot fi comparate între diferite grupuri. Pentru a asigura acuratețea științifică, tehnici specifice, cum ar fi apelarea aleatoare cu cifre și procedurile de eșantionare, sunt folosite pentru a eșantiona aleatoriu respondenții (Leavy, 2022) .